Prin ochii unui pisoi

Posted: Septembrie 15, 2011 in Compunerile mele, Uncategorized

 

 

 

M-am nascut odata cu ghioceii,simtindu-le mireasma,caci in primele doua saptamani eu nu puteam vedea. Cand am vazut lumina pentru prima data ma uitam imprejur,priveam peste tot,era ceva nou.

Dupa cateva saptamani,mingea aceea mare de foc era mai puternica,dandu-mi forta sa explorez lumea nu doar cu ochii,ci si cu labutele. Ma urcam prin copaci si ma jucam cu frunzele lor dandu-le mereu jos din copac. Cateodata mai scapam cate un mar in capul uriasiului cu parul lung si negru care ma alinta,dar el nu se supara. Am crezut ca asa imi voi petrece intreaga viata,mangaiat de razele soarelui si jucandu-ma cu fructele copacilor,dar astazi am vazut ca unele frunze s-au ingalbenit. Cadeau una cate una fara ca eu sa le ating. Oare e vina mea ? Oare copacii s-au imbolnavit din cauza zgarieturilor mele ?  Dar de ce uriasii care imi ofera un camin nu sunt deloc tristi sau ingrijorati? Au mai trecut cateva zile,iar frunzele partenerilor mei de joaca au devenit mai rosii decat capsunile pe care le adunau uriasii fara blana cand copacii erau inca sanatosi. Frunzele tot cad si ma indeamna… ma indeamna la joaca. Nu stiu ce se intampla cu mine…privesc frunzele cazatoare cum privesc soriceii. O voce din capul meu incepe numaratoarea inversa : trei,doi,unu… am sarit. Ma inec in gramada cu jucarii ruginii si nu pot iesi la suprafata. E prea distractiv,de ce as incerca sa ies ? Mai cade cate o frunza,iar eu o prind din zbor… Nici nu mai inteleg. Imi place cum arata lumea acum,dar de ce s-a schimbat ? M-am nascut in miresme de ghiocei,dupa un timp ma scaldam in razele soarelui puternic in timp ce uriasii cu blana colorata dormeau in casa,la racoare. Acum ce s-a intamplat cu soarele si florile ? Cum de uriasilor le-au crescut atat de mult blana ? Ahhh,simt miresme de ploaie. Cat ador ploaia ! Ador sa o privesc si sa ii simt mirosul,insa urasc sa ma atinga…

Oare asa voi trai toata viata ? Asa va arata lumea de acum in colo ?  Pe mine nu ma deranjeaza,caci ma joc in fiecare zi in gramezile de frunze. Dar si ele au inceput sa dispara. Doar le ating si ele se sfarama. A devenit mai frig iar blana uriasilor continua sa creasca. De ce cade zahar din cer ?

Comentarii
  1. Cristina spune:

    foarte frumos!ai imaginatie bogta(de la veri ta)

  2. denisa spune:

    Imi place.:-*

  3. manole madalina spune:

    mai vreau.:X.f.frumos

  4. asiafana spune:

    in caz ca sunteti nelamuriti,uriasii suntem noi,oamenii.

  5. Soseono spune:

    Frumoasă compunere!O continuare ar fi bine venită!☺

  6. visepentruvisator spune:

    Frumos si foarte dragut.Intr-adevar, ai imaginatie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s