Cand aripile ingerului te salveaza (by Lavinia Nicolae)

Posted: Februarie 13, 2011 in Compunerile mele, Uncategorized

 

S-a intamplat demult,pe vremea imparatului Carol. S-a intamplat sa apara cel mai curajos haiduc din toate timpurile. Cutreiera alaturi de calul sau harabor,Azur si un zavod,Lupu. Mandruta femeiusca,Irinuta. Cu parul lung de culoarea abanosului si mereu cu arcul in mana.

Locuia alaturi de alti haiduci intr-o lume creata de acestia in padure.  Stia foarte bine ce inseamna dreptatea si nu era de acord cu jupanii si ceea ce faceau acestia. Pentru ei,saracia taranilor nu era decat o cirta.

-Ah ! Cati mi doresc sa se potricaleasca toti ciocoii halaosi !zise aceasta catre tovarasii sai.

-Cine nu ar vrea ? Halaosii astia nu stiu altceva decat sa il magliseasca pe rege ! spuse Ion,alt haiduc insetat dupa dreptate. Pentru ei,noi,izvoarele dreptatii,nu suntem decat niste lichele. Desi priviti ca niste eroi de catre popor,de catre ei suntem priviti cu pizma.

Aceasta pricina era mereu o chestiune de discutie. Si cand socoti ca ceea ce spuneau e netagaduit. Carol era,fara idoiala,un rege foarte bun,dar jupanii il cecitau.

In timp ce stau la taifas cu tovarasii mei,ma captureaza amintirile. Imi aduc si acum aminte ce m-a pricinuit sa fiu haiduc. Cutreieram alaturi de Lupu,bunul meu prieten ce il stiu de mica. Mi-a fost alaturi la bine si la rau. El m-a sfatuit sa fiu ceea ce sunt. Cand eram mica,sedeam alaturi de parintii si cei patru frati ai mei intr-o casuta ce anevoie mai facea fata. Toale curate nu aveam,doar sfasiate si imoase. Carne vedeam doar de cel mult trei ori pe an si cautam sa ne potolim foamea cu o singura mamaliga din care mancam cu totii. Saracul tata,din cand in cand rabda ca sa putem manca,noi,plozii,putin mai mult. Desi munceau din rasputeri,intemeietorii mei nu isi primeau leafa la timp si de fiecare data se intorceau acasa cu cate o vanataie primita de la ciocoi,de aici si ranchiuna pe care le-o port jupanilor. La doar 16 ani,incercam sa imi stapanesc lacrimile cand vedeam taranii loviti de diavolii de pe pamant. Iar,intr-o zi,cand imbratisata de tristete si ura ma plimbam cu Lupu,un tanar calare pe iapa sa,stralucind parca mai tare decat soarele,se opri langa fata ce il privea cu lacrimi in ochi si incerca sa se fereasca de lumina puternica pe care o trimitea razele acestui flacau.Eu eram acea fata ce nemaizbutind sa se stapaneasca,a dezrobit cele doua cascade din ochii ei. Tanarul nu era nimeni altcineva decat Ion,care,vazand spiritul meu de dreptate si iubirea pe care o port poporului,ma intreba daca vreau sa fiu unul dintre ei,daruindu-mi-l,apoi,pe Azur,manzul ce o urma pe mama sa chiar si in foc. Indreptandu-mi privirea spre manz incerc sa imi stapanesc imaginatia. Caci,parca in fata mea nu se afla  un cal,ci un inger fara aripi. Cum altfel ar fi putut atunci sa fie stapan albul,simbolul neprihanirii,pe tot corpul sau,iar ochii sai mari sa ma priveasca cu atata caldura ? Ion imi da un ragaz pana a doua zi si ma lasa impreuna cu ingerul aparut de nicaieri si cu bunul meu prieten,Lupu. Ma duc in fata marii si incep sa chibzuiesc. Imi amintesc si acum tot ceea ce s-a petrecut in acea seara. Am privit necontenit cele doua mari ce cantau acelasi cantec pe care mi-l spunea mama in copilarie inainte de culcare,facandu-ma sa uit de foamete. In marea de pe pamant se oglindea o zeita alba ce ma privea necurmat. Iar in marea de deasupra capatanii mele se vedea nu doar acea zeita de o frumusete nemaivazuta si o voce la fel ca a mamei mele ce o strapunse o boala acum doi ani si parasi lumea vazuta,ci si o multime de pestisori falnici ce luminau calea vitejilor. De multe ori m-am gandit ca zeita de pe cerul noptii era mama mea si am avut dreptate. O intreb ce ar trebui sa fac,iar ea imi zambeste. Il intreb apoi pe Lupu,iar el latra in semn de consimtamant. Atunci mi-am dat seama care este venirea mea pe lume. A doua zi m-am intalnit cu haiducul ce nu era imbracat in aur,dar avea sufletul mai pretios decat acel metal.

-M-am hotarat ! Voi fi un erou al poporului.

Si urcandu-ma calare pe Azur am pornit cu Ion spre lumea haiducilor. De atunci am ajuns prietenul taranilor si dusmanul ciocoilor.

Lantul amintirilor fu oprit, caci ne imbratisa teama si nu ne mai dadea drumul. Potera ne-a gasit lumea. Am inceput cu totii sa fugim din calea prepelicarilor ce ii intovaraseau. Impreuna cu Ion am pornit inspaimantata spre nicaieri. Nu stiam unde sa ne ascundem,unde sa mergem,dar alergam intruna. Ma impiedic,dar Ion nu baga de seama,caci este orbit de frica. Sunt prinsa de ofiteri si soricari,dar eu nu ma dau batuta. Aruncata in temnita,un jupan vine sa rada de mine,zicandu-mi :

-Maine e ziua cea mare ! Sa fi vesela,caci va fi o petrecere lunga. Iti vei parasi tartacuta in fata alora care te cred eroina.

-Nu s-a sfarsit aici !zic eu linistita. Chiar de voi muri,spiritul meu haiducesc va domni vesnic peste aceasta tara. Nu fi prea fericit,gadina ce esti !

Si iata ca ultima mea zi pe pamant sosi cu repeziciune. Sau poate ca nu. Chiar inainte ca folticosul calau sa imi ia capul,cerul incepe sa straluceasca,din el ivindu-se Azur ce avea la spate aripile unei maiestre pasari. Era,fara indoiala,un inger. Ma urca pe spatele sau si pornim amandoi spre vazduh. Vazand ca pe spatele sau se afla arma mea preferata,iau arcul in mana si il sagetez pe calau,lasand sa pluteasca in vazduh rasetele de bucurie ale bunilor mei prieteni,taranii. Se pare ca Ion stia ca am fost capturata,dar nu a pornit dupa mine,caci vechiul sau cadou ce mi l-a dat acum zece ani este un inger pazitor. Atunci am cugetat de unde avea un asemenea cal. L-am intalnit pe Dumnezeu.

 

Comentarii
  1. NiNYx spune:

    hai ma Lavi k ai imaginatie :)) :-*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s